marți, 25 ianuarie 2011

Banutul de arama.

         Viata, pentru Esop, cu siguranta a fost un chin. Ne-o spune istoria. Dar aceeasi istorie nu-i poate contesta inteligenta sclipitoare caruia mileniile trecute n-au facut decit sa-i sporeasca stralucirea. Si poate nu prin fabulele ramase de la el, ci prin persuasiunea cu care si-a tratat contemporanii, predispusi tot timpul sa-l umileasca pentru vestita lui uritenie, inutil de descris aici. Ar trebui probabil sa invatam de la el ca nu nervii incendiati, nu replici aruncate spontan, si nici spada, cutitul, sau pistolul  rezolva situatiile in care te simti injosit. N-am invatat aproape nimic. S-ar spune chiar ca am invatat noi tehnici de-a umili; trintim telefonul in plina conversatie, blocam conturi bancare, si, cum se spune ca am fi evoluat, sfidam multimi de oameni umili, parcindu-ne jeep-urile in locuri nepermise muritorilor de rind. Si mai sint exemple, slava Domnului...Aici imaginatia n-are limite...
                                            *

        Scapat de sclavie, Esop, ajuns om liber, satul de ironiile celor din frumoasa Efigie, se indrepta cufundat in gindurile lui spre baia publica. Acolo primit cum se astepta, nu zice nimic si dupa citeva ore, ajunge in sfirsit la rind. Tratat ca un animal, suporta in tacere  prosoapele rupte, sapunurile rau mirositoare si apa rece. La plecare multumeste efebilor si spre surprinderea lor le lasa, drept plata un ban mare de aur. Uimiti, acestia se priveau nedumeriti, reprosindu-si purtarea. Nu dupa mult timp, Esop vine la baia publica unde este primit regeste. Apa calda, prosoape moi, amestecuri placut mirositoare...La plecare, spre consternarea celor ce l-au servit lasa un banut de arama! Bineinteles e oprit si intrebat cu nedumerire - de ce?-. Raspunsul, domol rostit dar prompt;
      - Ce e greu de inteles? Banul de aur platit atunci a fost pentru azi. Cel de arama de astazi pentru data trecuta!
                                               *

         Am un pumn de banuti de arama. Ciudat e ca n-am suparat pe nimeni...





                                                           Ben Ungar.