- Of,off...! Pufni usurata secretara pritacului, dupa plecarea acestuia. Sari cu fundul pe biroul ei, deasupra unui teanc de dosare pe care se mai putea citi; "DISPON....PERS...." Incerca sa icropeasca un dialog cu doamna Apadurii Gumplea, pe scurt Duri tanti, femeia de servici care, decum pleca pritacul, se repezi-n biroul secretarei cu mopul si galeata. Femeie in putere inca, la vreo 40 de ani, casierita inainte, care in urma restructurarilor si-a dorit din inima, din spusele pritacului stim, sa hoinareasca prin primarie libera, ca vintul, nu ca-ar fi ramas fara seviciu si ca n-ar fi avut de ales. Nu. Era vorba de liberul arbitru! Fluiera, asa, catinel si tuguiat "Sweet home Alabama" asteptind sa auda off-ul secretarei, bine stiut de ea, dealtfel ca intregul personal din primarie.
- Da! Incepu Mala Shuga, ce inseamna un amanunt in viata omului! Uite tanti Duri, n-ajungeam aici daca nu s-ar fi intimplat nenorocirea aia...
- Care? intreba automat tantii Duri, stiind deja ce urmeaza. Dar nu se facea s-o superi pe d-soara Mala, ca, na...
- Aia cu dintele! De mi-am ratat eu cariera de solista-n viata! Eram mai tinerica ca acum, n-am terminat ca cap de scoala, da aveam o voceee... privighetoare eram nu alta! La Corabia am debutat. Acolo un sef de taraf, (cintam si muzica usoara), dupa ce m-a privit si ascultat atent, a zis ca-s tot ce-si doreste-n viata, si, asa incet am inceput repetitiile...Repetam in draci o melodie de-a lu' Alifantis si-a lu' Andries, de-i placea pritacului deacolo;
"Nu te-ndeparta,
nu ma mai lasa,
Singura s-astept..."
Si tantii Duri draga, un baiat de-al pritacului urma sa deschida un local. Asa mai intim. Eh, dupa ce a stabilit cu seful de taraf repertoriul, a mai zis sa fim cit mai tari, ca pritacul, a chemat ca invitati speciali, pe preftac cu nevasta, seful garzii financiare, si seful politiei, toti cu nevestele, si de seara asta va depinde viitorul localului...si ce mai atita vorba; nu-i de glumit! A doua zi urma sa se deschida...Numai ca, peste noapte, ma lua tantii Duri, o durere de dinti de-mi lua goarna foc! Am fost la dentist, nu stiu ce-am avut acolo, mi-o facut xilina, novocaina, cine sa mai stie, si, uite-asa spre seara, un pic amortita cu limba, am pornit spectacolul de deschidere. Eu, n-am mai avut timp sa exersez...Au venit toti invitatii, seful localului era numai o naduseala! Era agitat, da rau de tot! Ei in cele din urma intru eu pe scena, si cint, da frumos, stii matale, pina ajung la refren;
"Nu te-ndeparta,
nu ma mai lasa,
Şi-gura s-astept..."
Xilina, bat-o vina! In urmatorea fractiune de secunda, nevasta preftacului, o moldoveanca bine facuta de prin partile Pirjolului, izbi vuittonul in masa plina de farfurii si sticlarie si incepu sa urle din toti rarunchii la barbatu-su:
- Bai nenorshituli, tu m-aduci pi mimi ashi ma, tocmai pi mini in spelushi diastea! Fire-ar maicusoara matii di...
Patronul, era deja sub masa de biliard, urlind in gura mare - "Fugiti ca musc! Tot musc!".
Asa atrebuit sa plec eu din Corabia natala. Da nu-mi pare rau! Altfel, nu ajugeam aici!
- Groaznic! rosti tanti Duri. Groaznic sa fii peltic! Zii "slava Domnului" ca n-ai patit ca negrii aia dintr-o colonie britanica de prin '39! Asta de la taica-meu o stiu! Of, Doamne! Urma sa vina regina, tinerica pe atunci! Asa se face ca au adunat vreo 50 de negrii, i-au imbracat in costume englezesti, si pret de 3 zile au racnit, pina la epuizare "Lord save the Queen". Ori astia saracii s-or fi chinuit ei, da, pina la urma, cine stie de emotie, din cauza limbii lor a iesit un "Lord shave the Queen" de mai mare dragu', asa ca, vrind nevrind, o trebuit sa-i impuste pe toti. - Nu-i usor sa fii peltic! Uite unde duce o chichita mica! - conchise tanti Duri, dupa care isi continua treaba, fluierind in continuare.
* In piata lucrurile incepeau sa se miste. Pritacul, lejer sprijinit de podiumul de plexiglas transparent, apleca dezivolt cele doua microfoane in dreptul gurii, si rosti;
- Sa vina voluntarii, binevoitorii deci!
In pas alergator, in fata microbuzului cu senile, se incolonara cam 100 de barbati si femei, unsi cu ulei. Trupurile lor scinteiau in soare, si , la rindul lui, soarele se reflecta din trupurile lor direct in turnul de inox al Fabricii de Cazane gata Explodate, strafulgerarile de lumina acoperind piata cu o mreaja de vapai, vapai care aveau sa ajunga peste hotare, in toata lumea, prin intermediul cameramanilor, vrajiti de lumini. La apogeul actiunii, pregatita de Tocanc Nascau, urma sa apara pe ecranul montat pe primarie o frunza mare - leef-ul - cum spunea Nascau. Datorita unui regretabil incident, Lufrei Godola, se atinse involuntar de Fricean Ciociod, astfel ca sub frunza aparura 2 rotite, nedorite. Cu doua palme aplicate rapid Godolei, Fricean corecta situatia. Scopul era clar! In loc de 16, in microbuz trebuiau sa-ncapa 100 de taci, intru maximizarea volumului de transport de personal intre cele 10 intrepinderi raspindite pe 50 de Km patrati, un asamblu menit sa sugereze descentralizarea.
- Pentru maximizare, am o idee care ar trebui materializata, spuse vicepritacul. Ar fi foarte indicat sa crestem T.V.A.-ul la alimente cu 6%!
Propunerea fu primita cu aplauze de multimea tacilor, care de bucurie, se inlantuira intr-un frumos dans rominesc, cunoscut deacum si peste hotare: pinguinul!
*
Vom explora, cind va urma, jocul inimitatii in stiutul deacum microbuz cu senile.
Ben Ungar.
